Stiati ca?

Intrebari frecvente despre recuperarea creantelor

1. De ce este necesar un titlu executoriu pentru recuperarea creanței?

Executarea silita a unui debitor nu se poate face decat in baza unui titlu executoriu valabil emis. În mod obișnuit, obligațiile asumate de către părțile unui raport juridic sunt executate în mod voluntar, de bunăvoie. În măsura în care una sau mai multe părți dintr-un raport juridic refuză îndeplinirea obligațiilor ce-i revin, aceasta poate fi obligată să-și execute silit obligațiile ce-i revin pe calea executării silite. Conform art. 632 Noul Cod de Procedură Civilă executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. În cazul în care debitorul nu execută, atunci creditorul apelează la forța coercitivă a statului în vederea constrângerii debitorului. Executarea nu poate purta asupra persoanei debitorului, ci doar asupra bunurilor acestuia. Debitorul este executat pentru neîndeplinirea obligațiilor sale. În vederea recuperării creanței, vor exista două etape: obținerea titlului executoriu și executarea titlului respectiv.

2. Cum se obține un titlu executoriu?

Titlul executoriu reprezintă înscrisul întocmit de către un organ competent prin intermediul căruia devine posibilă punerea în executare pe cale silită a creanței. Legea în vigoare dispune că executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care constituie titlu executoriu. Pentru a ajunge în posesia unui titlu executoriu, este necesar concursul organelor competente și care permit îndestularea creantei creditorului prin intermediul mijloacelor procesuale prevăzute de legea în vigoare.

3. Care sunt titlurile executorii?

Noul Cod de Procedură Civilă prevede la art. 632 alin. (1) că “Executarea silită se poate face numai în temeiul unui titlu executoriu.” Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. Din această ultimă categorie putem aminti: încheieri și procese-verbale intocmite de executorul judecătoresc, înscrisuri întocmite de notarul public sau altă persoană investită de stat ca autoritate publică, cambia, cecul, biletul la ordin, procesul-verbal neatacat din materia contravențională, contracte de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată înregistrate la organele fiscale, contracte de împrumut încheiate printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă și altele.

4. Ce este ordonanță de plată?

Ordonanța de plată reprezintă o procedură specială introdusă și reglementată prin Noul Cod de Procedură Civilă (art. 1014 – art. 1025) care conferă o formă globală atât procedurii somației de plată prevăzută anterior de O.G. nr. 5/2001, cât și procedurii ordonanței de plată prevăzută anterior de O.U.G. nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte încheiate între profesioniști. Odată cu adoptarea Noului Cod de Procedură Civilă au fost abrogate O.G. nr. 5/2001 și O.U.G. nr. 119/2007. Creanța ce poate forma obiectul pretențiilor în procedura ordonanței de plată poate rezulta din contracte civile, statute, regulamente sau alte înscrisuri însușite de părți prin semnătură sau orice alt mod prevăzut de legea în vigoare.

5. Ce este cererea cu valoare redusă?

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă reprezintă o procedură specială având ca principal scop clarificarea eficientă a unor situații de fapt cu caracter litigios. Domeniul de aplicare al procedurii îl reprezintă exclusiv litigiile civile evaluabile in bani, cu o valoare ce nu depășește 10.000 de lei la data sesizării instanței. Sunt excluse cererile având ca obiect drepturi patrimoniale prevăzute de art. 1026 alin. (2) și alin. (3) din Noul Cod de Procedură Civilă și anume: materie fiscală, materie vamală, materie administrativă, stare civilă, moștenire, insolvență, asigurări sociale, dreptul muncii sau arbitraj.

6. Ce este acțiunea in pretenții?

Acțiunea în pretenții reprezintă cererea înregistrată pe rolul instanței de judecată, prin care o persoana pretinde obligarea unei alte persoane la respectarea dreptului subiectiv ce i-a fost incalcat.

Trebuie mentionat faptul ca actiunea in pretentii urmareste sa realizeze executarea unei creante, creanta ce poate consta atat plata unei sume de bani, dar si in revendicarea unui bun, anularea unui contract etc.

In cazul obligațiilor de plată a unor sume de bani, creditorul solicită pe calea unei acțiuni în pretenții plata sumei de bani ce face obiectul contractului încheiat cu debitorul.

Actiunile in pretentii prin care se urmareste plata unor sume de bani pot imbraca forma procedurii generale privind plata respectivei sume sau forma procedurilor speciale si urgente, respectiv cea a  cererii de valoare redusa si cea a cererii privind ordonanta de plata.

Spre deosebire de procedura comuna a unei actiuni in pretentii generale, procedurile simplificate privind cererea de valoare redusa sau ordonanta de plata ofera justitiabililor posibilitatea recuperarii creantelor lor intr-un timp mult mai scurt si cu costuri reduse (cu privire la aceste costuri puteti accesa sectiunea “costuri” – eventual bagam  link-ul de pe site aici).

Caracterul urgent al procedurilor simplificate este redat prin faptul ca acestea se desfasoara preponderent in scris, termenele de judecata sunt mult mai scurte, iar la finalul solutionarii cererii de catre prima instanta, solicitantul va primi o ordonanta de plata, in care se va preciza suma si termenul de plata.

Un alt avantaj al acestor proceduri este ca titlul executoriu se emite de indata, nefiind necesar sa se astepte trecerea celor minim 30 de zile pentru redactarea hotararii, cum este in procedura comuna.

In privinta mijloacelor probatorii pe care le au la dispozitie partile in cazul cereriii de valoare redusa se pot administra si alte probe in afara inscrisurilor, cu conditia ca aceste probe sa nu necesite foarte mult timp pentru administarea lor, cum ar fi de exemplu martorul adus la termenul de judecata, fara a mai fi citat de instanta.

Este de mentionat, de asemenea, si faptul ca in cazul in care solicitantul nu isi poate proba creanta pretinsa doar prin inscrisuri sau printr-un probatoriu simplificat, actiunea in pretentii nu poate imbraca o alta forma decat cea a procedurii generale si de drept comun, doar prin intermediul acestei proceduri putand fi administrate probe mai complexe cum sunt cele privind expertizele contabile, audierea unor martori sau interogatorii, cu precizarea insa ca aceasta ultima procedura presupune suportarea unor costuri mult mai mari, aplicate la valoarea pretentiei invocate, dar si o perioada de timp de pana la 2 ani pentru obtinerea unui titlu executoriu.

7. Ce sunt creanțele?

Creanțele, sau în limbajul juridic, drepturile de creanță sunt acele drepturi patrimoniale născute în temeiul unui raport juridic obligațional, în virtutea cărora, subiectul activ, denumit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, să dea , să facă, sau să nu facă ceva (să se abțină), creditorul având posibilitatea să recurgă la forța de constrângere a statului pentru executarea obligației.

Drepturile de creanță sunt nelimitate ca număr, acestea izvorând dintr-o paletă largă de raporturi juridice.  Cele mai des întâlnite creanțe sunt însă cele care provin din raporturile juridice obligaționale reglementate de dreptul civil, dreptul comercial, dreptul muncii sau dreptul fiscal.

8. Acte necesare recuperarii creantelor:

  • Inscrisul constatator al creanței: contract, factură, comanda ferma urmata de acceptare etc.
  • Dovada împlinirii termenului de scadență;
  • Dovada însușirii înscrisului constatator de către debitor (semnare) – în cazul ordonanței de plată;
  • Dovada comunicarii debitului restant (optional);
  • Fișă cont client (opțional);
  • Act de identificare (CI/Certificat de înregistrare societate);
  • Dovada achitării taxei de timbru prevăzută de lege.

9. Ce este un contract?

Contractul reprezinta intelegearea intervenita intre parti , prin care acestea inteleg sa constituie, sa modifice sau sa stinga raporturi producatoare de efecte juridice.

Astfel cum prevede art. 1178 Cod Civil, daca legea nu impune o anumita forma pentru incheierea sa valabila, contractul poate imbraca forma atat scrisa, dar si verbala.

Asadar, simplul acord de vointe intervenit intre parti constituie un veritabil contract, chiar daca nu exista o forma scrisa al acestuia.

In cazul in care intelegerea dintre parti nu s-a concretizat intr-o forma scrisa, creanta pretinsa de creditor poate fi probata prin mijloace de proba cum sunt: facturi emise de creditor, conversatii e-mail prin care debitorul accepta pretul propus, plata unor alte obligatii din contract, acceptarea ofertei etc.

10. Care este forma contractului?

Potrivit art. 1240 Cod civil, voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris (sub semnatura privata sau forma autentică). De asemenea, voinţa poate fi manifestată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efectele juridice corespunzătoare.

Deși în cazul cererii cu valoare redusă și a acțiunii în pretenții nu regăsim norme legale care să conțină restricții cu privire la forma contractului, în reglementarea ordonanței de plată, art. 1014 – Cod de procedură civilă, domeniul de aplicare este redus la obligaţiile de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege. Cu toate acestea, de la caz la caz sunt aplicabile norme speciale care permit dovedirea contractului intern sau internațional prin alte inscrisuri (facturi fiscale, scrisoare de trăsură în cazul contractului de transport, comenzi certe însoțite de dovezi de acceptare a acestora etc.).

În cazul tuturor modalităților de recuperare a creanțelor (cerere cu valoare redusă, ordonanța de plată, acțiune în pretenții) trebuie menționat faptul că pentru valorificarea unui contract în cadrul litigiului, în cazul în care legea impune o anumita formă la încheierea contractului (ex. forma autentica) aceasta trebuie respectată.

11. Care e instanța competentă?

  1. Procedura ordonanței de plată

Cererea privind emiterea unei ordonanțe de plată se depune la instanța competentă să judece fondul cauzei în prima instanță, atunci cand debitorul nu a executat obligația de a plăti în termenul de 15 zile prevăzut în somația de plată, astfel cum rezultă din articolul 1016 din Codul de Procedură Civilă.

  1. Procedura privind cererile de valoare redusa

Conform articolului 1028 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă competența de a soluționa cererea de valoare redusă aparține judecătoriei, iar competanța teritorială se stabilește conform dreptului comun, potrivit alin. (2) al aceluiași articol.

  1. Acțiunea în pretenții de drept comun

Referitor la introducerea unei acțiuni în pretenții, trebuie făcută distincția între competanța materială și competența teritorială. Astfel, din punct de vedere material, cererile având o valoare de până la 200.000, indiferent de calitatea părtilor, se vor judecata de către judecatorie, pe cand cererile care au o valoare mai mare se vor judeca de către tribunal, conform articolului 94 coroborat cu articolul 95 din Codul de Procedură Civilă.

Din punct, de vedere teritorial, incident este articolul 107 Cod Procedură Civilă, care ne trimite la instanța locului unde își are domiciliul pârâtul, cu luarea în considerare și a celorlalte dispoziții incidente din capitolul al II-lea, Titlul III, Cartea I, Codul de Procedură Civilă.

12. Care sunt etapele soluționării ordonantei de plata în fața instanței?

Odată ajunsă cererea la instanța, judecătorul căruia i s-a repartizat cauza va cita părțile, debitorul dumneavoastră fiind obligat să depună întâmpinarea cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, în caz contrar putându-se considera că acesta recunoaște pretențiile pe care le-am expus în cerere. Întâmpinarea nu se comunică, ci vom lua cunoştinţă  de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.

În cazul în care apărarea debitorului se bazează și pe alte probe decât cele anexate la dosar, acestea fiind admisibile, cererea de ordonanță de plată este respinsă, creditorul putând introduce o nouă cerere de chemare în judecată, potrivit dreptului comun.

Dacă judecătorul constată că pretențiile creditorului sunt întemeiate, acesta va emite ordonanța de plată ce va cuprinde termenul de plată și suma de bani datorată. Pentru cazul în care judecătorul emite ordonanța de plată pentru doar o parte dintre pretențiile creditorului, acesta va putea introduce cerere de chemare în judecată, potrivit dreptului comun.

După ce ordonanța de plată a fost emisă, debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. De asemenea, și creditorul poate formula cerere în anulare pentru ordonanța de plată emisă doar pentru o parte dintre pretențiile sale, precum și pentru cazul respingerii cererii de ordonanță de plată. Dacă cererea în anulare este admisă sau respinsă, hotărârea rămâne definitivă.

13. Care sunt etapele soluționării cererile de valoare redusă în fața instanței?

Această procedură este declanșată odată cu depunerea formularului tip și a înscrisurilor aferente la instanța competantă, conform art. 1029 alin. (1) și (3) Cod Procedur Civilă.

Dacă informatiile furnizate nu sunt suficiente ori sunt neclare, judecătorul va acorda un termen în vederea furnizării de informații ori înscrisuri suplimentare. În cazul in care creditorul nu furnizează informațiile ori înscrisurile în termenul stabilit de instanță, instanța va anula cererea.

Instanța transmite către debitorul formularul, care la rândul său va trebui să completeze un formular de răspuns în maxim 30 zile.

Aceasta procedura se desfășoară în scris și in cameră de consiliu, evitându-se astfel termenele extrem de lungi pe care le presupun sedințele publice, cu exceptia cazului in care una din părti solicită prezentarea ori instanța consideră necesară prezentarea părților, caz în care instanța va cita părțile în acest sens.

Instanța va pronuța și redacta hotărârea în termen de 30 de zile, iar această hotârâre poate fi atacată numai cu apel, la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform articolului 1033 din Codul de Procedura Civila – Legea nr. 134/2010.

14. Care sunt etapele soluționării unei acțiuni în pretenții de drept comun în fața instanței?

Spre deosebire de celelalte acțiuni prezentate în secțiunile de mai sus, unde procedura este simplificată și durata procesului este mai scurtă, o acțiune în pretenții de drept comun presupune mai multe etape și pe cale de consecință mai mult timp pentru soluționarea acesteia.

Un prim pas este introducerea cererii de chemare în judecată, care să cuprindă toate mențiunile de la articolele 194-195, 197 Cod Procedură Civilă, sub sancțiunea nulității acesteia.

Ulterior, președintele completului de judecată, căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza dumneavoastră, va verifica cererea pentru a vedea dacă aceasta îndeplinește condițiile la care am facut referire mai sus, în cadrul unei proceduri obligatorii numită regularizare.

Dacă nu sunt indeplinite condițiile, se va acorda un scurt termen în vedea îndeplinirii acestora, iar dacă sunt îndeplinite, judecătorul dispune, prin rezoluție, transmiterea acesteia catre debitor, conform articolului 200 din Codul de Procedură Civilă.

Debitorul dumneavoastră va avea la dispoziție o perioadă de 25 de zile de la comunicarea cererii în care își va construi o apărare, care se va finaliza cu transmiterea unui document la instanța de judecată, numit întampinare. La această întampinare, va trebui formulat un răspuns în termen de 10 zile de la comunicarea cererii, urmând ca după primire acestuia, judecătorul să fixeze primul termen de judecată.

În cadrul acestei proceduri de drept comun, se pot încuviința și administra toate probele permise de lege, spre deosebire de procedurile speciale la care am facut referire in celelalte sectiuni, unde se pot administra în principiu doar inscrisuri și unde intervalul de timp destinat cercetării judecatorești este mai scurt.

După finalizarea acestei etape, urmează etapa dezbaterii în fond a procesului, iar după finalizarea acesteia, judecatorul va delibera și va  pronunța o hotărare, care de regula nu este definitivă.

15. Cat dureaza procedura in fata instantei?

a) În cazul cererii cu valoare redusa, procedura in fața instanței de fond poate dura între 3-6 luni.

b) În cazul ordonanței de plata, procedura in fața instanței de fond poate dura între între 3-6 luni.

c) În cazul acțiunii în pretenții, procedura in fața instanței de fond poate dura între 6 luni – 1 an.

Durata de soluționare a litigiilor variaza atât în funcție de complexitatea probatoriului administrat de părți, cât și în funcție de gradul de încărcare al instanței competente cu judecarea cauzei.

16. Cum incasezi banii dupa ce s-a obtinut titlul executoriu?

Dupa obtinerea unui titlu executoriu ce stabileste o obligatie de plata in sarcina debitorului, creditorul procedeaza la recuperarea efectiva a creantei datorate. Ca si regula, in conformitate cu dispozitiile art. 622 Cod Procedura Civila, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau prin alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie.

In ipoteza in care debitorul refuza executarea acestor obligatii de plata, creditorul trebuie sa procedeze la executarea silita a creantei, in conditiile art. 663 si urmatoarele din Codul de Procedura Civila,

Executarea silita este demarata la solicitarea creditorului de catre executorul judecatoresc competent, din circumscriptia curtii de apel de la sediul debitorului sau de la locatia bunurilor imobile sau mobile, dupa caz, astfel cum prevad dispozitiile art. 652 Cod Procedura Civila.

Astfel, in vederea incasarii sumelor obtinute, trebuie redactata si inregistrata la executorul judecatoresc o cerere de executare silita, ce trebuie sa cuprinda sintetic numele partilor, detalii despre debitorul executat si bunurile sale, dar si cateva considerente privind titlul executoriu obtinut. Executarea silita poate viza disponibilitatile banesti ale debitorului, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute in numele sau de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente, precum si bunurile sale mobile sau imobile.

Totodata, este important de stiu ca potrivit normelor legale, in speta articolul art 670 Cod Procedura Civila, toate cheltuielile generate de executarea silita cad in sarcina debitorului. Astfel, acestuia ii pot fi imputate onorariul executorului, onorariul avocatului in faza de executare silita, taxe de timbru, precum si orice alte cheltuieli generate de aceasta procedura.

17. Cand o creanță este certă, lichidă și exigibilă?

Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, după cum rezultă din articolul 633 alin. (2) Cod de Procedură Civilă

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, conform articolului 633 alin. (2) Cod de Procedură Civilă.

Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata, astfel cum se prevede în articolul 633 alin. (3) Cod de Procedură Civilă.

18. Ce este Prescriptia?

Pornind de la prevederile art. 2500 din Codul Civil, putem defini prescripția ca fiind acea sancţiune de drept civil ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul prevazut de lege.

Dreptul material la actiune în cazul acțiunilor ce au ca obiect recuperarea unor sume de bani reprezintă posibilitatea unei persoane de a se adresa instanțelor judecătorești pentru a solicita obligarea unei alte persoane la restituirea/achitarea sumelor datorate. Dreptul material la acțiune pentru recuperarea unei creante se prescrie (se stinge) in termenul general de prescripție de 3 ani, termen ce curge de la data cand suma datorata a devenit scadentă.

Esențial: pentru promovarea oricăreia dintre acțiunile ce au ca obiect recuperarea unor sume de bani important este sa nu se fi împlinit încă termenul de prescriptie de 3 ani prevăzut mai sus!

19. Care este cuantumul taxei judiciare de timbru?

Potrivit art. 6 alin.1 din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererile de valoare redusă, soluționate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al Cărții a Vl-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, se taxează cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depășeste 2.000 lei, și cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 2.000 lei.

În cazul cererilor privind ordonanța de plată, prevăzută de titlul IX al Cărții a Vl-a din Codul de Procedură Civilă, taxa judiciară de timbru este de 200 de lei.

Nu în ultimul rand, pentru calcularea taxei judiciare de timbru în cazul acțiunilor în pretenții, se vor aplica dispozițiile art. 3 alin.1 din O.U.G. 80/2013 potrivit căruia “Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

c) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

d) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

e) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

Contacteaza-ne

Acord procesare date

Detalii de contact

Telefon: 0745 835 835,

E-mail: contact@recuperarecreante.ro

Adresa: Bucuresti, Bdul. Ferdinand I, nr. 70, etaj 1, sector 2